Imatge presa de la xarxa
Poema
d’ELISABETA ISANOS traduït del romanés al català per PERE BESSÓ
NAIXEMENT
Hem romput
només un parell de llàgrimes,
Hem vessat
ambdós una sola veu,
un sola
pinta ens feia a ambdós la clenxa,
ens
banyàvem en una sola aigua,
veiem
junts,
dormíem el
mateix somni,
duien el
ritme els mateixos temps,
m’he
penjat d’ella com de la lluna,
ací on la
vida es viu
en els
canvis,
per no
restar sola, tinc un pa
de penes
retornat de la terra,
el pose al
pit
cum ella a
mi en altre temps,
la terra
em té
de les
puntes dels peus,
en
aquelles sense recolzament
hi ha un
principi d’estrella.
NAȘTERE
Am rupt o
singură pereche de lacrimi,
am tocit amândouă un singur glas,
un singur
piepten ne făcea amândurora cărare,
ne spălam
într-o apă,
vedeam
împreună,
dormeam
același somn,
ritmam aceleași timpuri,
am picat din ea ca din lună,
aici unde
viața se trăiește
în
schimburi,
să nu fiu
singură, iau o pâine
abia
întoarsă din pământ,
o pun la
piept
cum și ea pe
mine cândva,
pământul
mă ține
de
vârfurile picioarelor,
în cei
fără sprijin
e un
început de stea.
(‘Alte
poeme din ombria’, 2016)
No hay comentarios:
Publicar un comentario